Branding Romania

Într-o lume in care se vorbeste din ce in ce mai mult de globalizare, aparitia lanturilor mondiale productive, dezvoltarea serviciilor, diversificarea si personalizarea productiei, incare apar modificari esentiale in comportamentul cumparatorilor, este evident ca exportul, indiferent ca este vorba de produse, servicii, forta de munca sau – de ce nu?! – cultura, nu se poate face la intâmplare, ci dupa un plan bine stabilit.

Modele occidentale pentru exportul national

Un document de maximã importantã a fost lansat recent în dezbatere publicã: Strategia Nationalã de Export. Odatã adoptatã, ar putea deveni o adevãratã Biblie a comertului exterior. Business Adviser a adresat invitatia de a prezenta acest material unui „insider“, care a colaborat efectiv la redactarea acesteia: Mirela Alexandru, doctorand în Stiinte Economice, consilier economic al Patronatului National al Viei si Vinului.

Strategia Nationalã de Export se doreste mai mult decât un nou document strategic care, odatã elaborat, sã fie aruncat într-un sertard in fisierele vreunui minister. Pornind de la o astfel de premisã, dublatã si de asistenta tehnicã de specialitate oferitã de expertii Centrului International pentru Comert (ITC) Geneva, proiectul a captat repede interesul sectorului privat, care si-a asumat un rol activ nu numai înelaborarea strategiei, ci si în implementarea si monitorizarea ei. SNE pune accent pe avantajele competitive, nu pe cele comparative.

Documentul, lansat recent în dezbatere publicã, este rezultatul unor ample consultãri care au demarat în noiembrie 2004 si în care au fost implicate, în cele 23 de grupe de lucru, peste 400 de persoane dinsectorul public si privat. Tocmai aceastã colaborare între exportatori, asociatii patronale si profesionale, mediul academic, reprezentanti ai institutiilor publice constituie cheia succesului acestei strategii care are astfel sansa dea deveni relevantã, realistã si, mai ales, realizabilã.

Referinduse la acest aspect, ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres, declara: „Unul dintre meritele acestei strategii este tocmai acela de a identifica marile provocãri în cadrul unui parteneriat public-privat“. În fapt, elaborarea strategiei a avutla bazã un brainstorming general, fiecare din grupele de lucru – constituite pentru produsele cu un realpotential de export – parcurgând succesiv fazele de analizã a competitivitãtii sectorului, de identificarea oportunitãtilor de dezvoltarea exporturilor, de focalizare a prioritãtilor, obiectivelor, dar si de identificarea mãsurilor concrete ce trebuieluate în urmãtorii 4 ani.

S-a pornit la drum având convingerea cã România trebuie sã punã accentul strategic pe avantajele competitive (nu pe cele comparative, bazate în special pe costul redus al fortei de muncã si al materiilor prime, care reprezintã conditii de competitivitate temporare si nu pot fi mentinute), pe dezvoltarea capacitãtilor si competentelor sectoarelor exportatoare si pe crearea unui mediu economic performant în contextul comertului liberalizat si al pietelor supuse din ce în ce mai mult procesului de globalizare.

O premierã notabilã este aceea cã aceastã strategie nu are în vedere numai promovarea exporturilor, ci are o abordare largã, care se adreseazã constrângerilor asupra competitivitãtii, pe baza modelului celor 4 componente ale SNE propusde ITC Geneva: probleme privindoferta pentru export (Border-In), probleme operationale, de granitã (Border), probleme privind cererea externã (Border-out) si probleme privind contributia exportatorilor la realizarea dezvoltãrii economico-sociale de ansamblu a României.

Este esential ca Strategia sã fie dezbãtutã Focalizarea asupra prioritãtilor în fiecare sector a avut la bazã o analizã detaliatã a lantului valoric, în vederea identificãrii oportunitãtilor de a capta si retine o mai marevaloare în tarã, de a dezvolta noilanturi valorice. Pornind de la declaratia de viziunea României – „Sã obtinem o maimare bunãstare economicã pentru toti cetãtenii prin cresterea competitivitãtii în comertul international, determinatã de calitate, diversitate si excelentã“ – planul de mãsuri abordeazã patru perspective:– dezvoltare economico-socialã prin export;– competitivitate sectorialã;– perspectiva clientului;– perspectiva institutionalã.

De asemenea, trebuie remarcat faptul cã metodologia în baza cãreia s-a elaborat aceastã strategiea avut în vedere si implementarea si monitorizarea mãsurilor convenite în cadrul parteneriatului public-privat, cu ajutorul unui instrument de management recent dezvoltat de cãtre ITC-Geneva: Balance Score Card.

Amploarea si complexitatea abordãrii aspectelor legate de export, metodele moderne de analizã si elaborare, implicarea activã a unui numãr foarte mare de stake holderi fac din acestproiect o premierã în domeniul elaborãrii strategiilor si politicilor de dezvoltare românesti.

Însã, ca în orice început, solutiile sunt perfectibile, ajustarea si validarealor de cãtre toti cei interesati si de societatea civilã, în ansamblu, fiind un pas absolut necesar. De aceea, înainte de afi înaintat spre aprobare Consiliului de export si Guvernului României, proiectul Strategiei Nationale de Export este supus dezbaterii publice la adresa de internet www.dce.gov.ro.

„Dezvoltarea si competitivitatea internationalã a sectorului de export al României va beneficia de pe urma unei abordãri strategice si, datã fiind deschiderea mai mare a economiei, exportul este calea esentialã pentru crestere economicã sustinutã“. Acestea sunt principalele concluzii ale Strategiei Nationale de Export (SNE) 2005-2009, prezentatã „grandios“ în prezenta conducerii tãrii, la cel mai înalt nivel.

Turismul – poate în viitor, cã prezentul… Cele 23 de echipe specializate create de comunitatea exportatorilor si Consiliul de Export, si coordonatorul national al proiectului, vor permite „elaborarea SNE la nivelul celor mai bune practici mondiale“.

„Între Echipa Nucleu si grupuriles pecializate a fost creatã o retea cu interactiune permanentã. Echipa nucleu si grupele de lucru au preluat metodologia ITC Geneva, cu acordul Consiliului de Export încã din fazele initiale ale proiectului“, mai spun realizatorii Strategiei. Mai mult decât atât. „Pentru a fi relevantã si de succes, Strategia Nationalã de Export trebuie sã implice în mod activ sectorul public si sectorul privat“.

Prezent la lansarea festivã a Strategiei, presedintele României, Traian Bãsescu, a arãtat cã documentul Strategiei Nationale de Export poate fi un material viabil de lucru, cu conditia ca toti factorii sã tinã cont de continutul acestuia. Seful statului a atras atentia cã România poate deveni un mare exportator, plecând de la resursele de care dispune în domenii precum agricultura, turismul, industria mobilei, industria de software si cea a constructiilor de masini.

Aceleasi domenii sunt prezentate pe larg si în textul Strategiei, însã, în timp ce presedintele semnala faptul cã turismul românesc se constituie într-un „potential extraordinar pe care-l irosim cu usurintã, cu nepãsare, unde investitia este cea mai micã si unde se face cel mai putin“, autorii strategiei amintesc doar de „potentialul extraordinar al turismului rural“. „În timp ce noi am reusit sã aducem circa 1 miliard de euro anul acesta din turism, vecinii nostri bulgari realizeazã nu mai putin de 4,3 miliarde de euro“, a precizat presedintele Bãsescu.

În acelasi domeniu, textul Strategiei subliniazã: „conform viziunii sectorului turismul românesc (n.r. – turismul rural) ar trebui sã devinã, prin excelenta serviciilor si atractivitatea mediilor naturale, sociale si umane, foarte performant la export si un important contribuitor la dezvoltarea ruralã durabilã“. Cum – si mai ales când – strategia nu explicã.

Agricultura ecologicã ne salveazã

Si la capitolul agriculturã, potrivit strategiei aceasta este „magnificã, sublimã…“, însã potrivit realitãtii – lipseste aproape cu desãvârsire. Si în acest caz presedintele Bãsescu a pus degetul pe ranã. Seful statului a amintit cã, desi România are potential de dezvoltare a agriculturii ecologice, „nu-si valorificã acest potential, care, spre deosebire de multe alte ramuri economice, necesitã investitii mai mici“.

„România are cel mai mare potential din Europa pentru produse alimentare ecologice. Avem 4,5 milioane de hectare de pãsuni ecologice, pe locul doi dupã noi situându-se Franta si Spania cu 3,3 milioane de hectare, în conditiile în care consumul produselor alimentare ecologice s-a ridicat în Europa la circa 23 de miliarde de euro“, a declarat seful statului.

Pre-sedintele Bãsescu a atentionat astfel cã tot ce rãmâne de fãcut este dirijarea corectã a resurselor din turism, respectiv agriculturã. Valoare adãugatã mai mare în prelucrarea lemnului pe când? Industria lemnului – alt domeniu dezbãtut pe larg.

„Viziunea strategicã pentru perioada 2005-2009 implicã trecerea gradualã cãtre productia specializatã cu o mai mare valoare adãugatã în conformitate cu nevoile crescânde ale consumatorilor pentru tipuri de mobilier. Acest efort de specializare implicã intrarea în functiile de design si marketing. Aceasta implicã si încurajarea si întãrirea verigilor interne între producãtorul produsului

final si producãtorii români de materii prime“. Cam asa sunã întreaga strategie, amintind de „transformarea industriei de confectii într-o prioritate a sectorului textil“, „externalizarea IT&C, un sector cu vocatie strategicã“, „procesarea metalelor cãtre o specializare mai bunã si un efect în aval pentru alti exportatori industriali“, „eficientã, noi specializãri si valoare adãugatã în chimie “si tot felul de expresi isimilare specifice mai degrabã conferentiarilor, decât practicienilor în export.

Cu toate acestea, presedintele tãrii si-a exprimat încrederea cã „aceastã Strategie va deveni o realitate a actiunii guvernamentale, pe de o parte, si a comunitãtii de afaceri, pe de altã parte“. „Viziunea noastrã este focalizatã pe o singurã directie crucialã: sã stimulãm si sã amplificãm capacitatea întreprinderilor de a capta, crea si retine mai multã valoare în tarã, într-o manierã durabilã.

Acest lucru va fi fãcut prin introducerea sau întãrirea eficientei si calitãtii si prin încurajarea inovatiei si diversificãrii atât a ofertei pentru export, cât si a pietelor de export“, concluzioneazã autorii Strategiei. Destul de clar, nu? Poate cã vechii exportatori se vor descurca si deaceastã datã în „hãtisul“ strategiei, sau pur si simplu o vor ignora cu elegantã, însã „exportatorii aspiranti“, denumiti astfel de amplul document, debutantii în domeniu, ori vor învãta „legea junglei “de la cei „întelepti“, ori riscã sã candideze la titlul de „aspirant pe viatã“.

„Imaginea României“ – proiectde promovare a brandului de tarã

Imaginea în strãinãtate, modul în care sunt promovate valorile nationale în exterior si perceptia pe care cetãtenii tãrilor europene o au despre România reprezintã probleme reale cucare se confruntã tara noastrã în procesul de reafirmare pe plan european, dar si mondial. În contextul integrãrii în Uniunea Europeanã, în care diversitatea este un cumul de valori nationale, România încearcã sã îsi contureze identitatea si sã îsi promoveze simbolurile.

În acest context, Grupul de Initiativã pentru Promovarea Imaginii României (GIPIR), constituit din mai multe organizatii non-guvernamentale de tineret, supune atentiei, atât opiniei publice, cât si factorilor decizionali, proiectul „Imaginea României“, care are drept obiectiv implicarea tuturor actorilor decizionali în procesul de îmbunãtãtire a brandului detarã.

În acest sens, initiatorii proiectului considerã cã este esential sã se identifice cât mai exact elementele de identitate care sã transmitã lumii un mesaj pozitiv despre tara noastrã si despre spiritul românesc. Programul cuprinde seminarii si workshop-uri în cadrul cãrorasã aibã loc dezbateri pe tema imaginii României, a cãror finalitate sã fie initierea unor proiecte în scopul promovãrii imaginii de tarã.

La discutii sunt Culturii si Cultelor, cu tema „Tinerii si imaginea României“. Conexiunea Bisericã – Internet În cadrul aceluiasi proiect, la sfârsitul lui septembrie a fost programatã o dezbatere cu tema „Biserica si Imaginea României“, organizatã la Patriarhia Românã, sub egida Bisericii Ortodoxe Române.

Cu prilejul acestei reuniuni,subiectele dezbãtute au vizat rolul ortodoxismului înpromovarea imaginii României, impactul Internetului în rândul tinerilor si rolul credintei religioase si al Internetului în structurarea personalitãtii tinerilor. Comisia de apãrare, ordine publicã si sigurantã nationalã, alãturi de comisiile de controlale Serviciului Român de Informatii si ale Serviciului de Informatii Externe vor fi gazdele mesei rotunde cu tema„ Imaginea României – obiectiv strategic“.

„Consolidarea pozitiei geostrategice a României ca partener al aliantei nord-atlanticene obligã sã acordãm atentie modului în care este gestionatã imaginea de tarã. O imagine pozitivã conferã credibilitate factorilor de decizie politico-militari în sustinerea si promovarea intereselor românesti în afara granitelor tãrii“, considerã coordonatorii proiectului. Acesta este si unul dintre subiectele discutate în cadrul dezbaterii, la începutul lui octombrie.

Modalitãtile de integrare a brandurilor românesti atât pe piata europeanã, cât si pe pietele din întreaga lume preocupãîntreaga societate. În aceste conditii, dezvoltarea economicã a României în contextul integrãrii europene impune derularea unor strategii de marketing care sã consolideze pozitia de piatã a firmelor românesti prin dezvoltarea unor branduri puternice,care sã faciliteze accesul produselor si serviciilor românesti pe piata europeanã.

„Acestea trebuie promovate cu insistentã, astfel încât sã ne asigurãm cã integrarea europeanã nu va determina dezechilibre pentru firmele românesti, nevoite sã facã fatã concurentei“, sustin autorii proiectului „Imaginea României“. Ministerul Apãrãrii Nationale este si el implicat în programul de îmbunãtãtire a imaginii României, prin participarea la organizarea mesei rotunde cu tema „Armata si mass-media – promotori ai imaginii de tarã“.

La aceste dezbateri, care voravea loc la Cercul Militar National, vor fi invitati reprezentanti ai organizatiilor nonguvernamentale, mass-media, lideri militari, specialisti în comunicare, relatii publice si publicitate. Scopul acestei reuniuni constã în dezvoltarea unor proiecte comune ale institutiilor din domeniul apãrãrii nationale si ale societãtii civile pe teme conexe imaginii României. Initiatorii proiectului au pus la punct un portal informational ( www.imagine-romania.ro ), în care sã fie implicate toate organismele nationale cu responsabilitãti în acest domeniu, mass-media si societatea civila.

Recomandari:
http://www.imagine-romania.com
http://www.brandingromania.ro
Sursa:
http://www.business-adviser.ro/